 demonstrează responsabilitate socială, adică se implică în viaţa comunităţii, îi pasă de problemele membrilor acesteia. Acest demers ii aduce importante beneficii, atât “emoţionale” cât şi concrete: fidelizarea clienţilor, atragerea de noi consumatori, creşterea vânzărilor, etc.;
 are costuri reduse în cazul angajării unei persoane cu dizabilităţi, prin subvenţionarea locului de muncă pe o anumită perioadă de timp;
 beneficiază de stimulente financiare pentru: adaptarea locului de muncă, formarea persoanelor cu dizabilităţi, transportul acestora la locul de muncă;
încurajează diversitatea în mediul de afaceri românesc asemănător modelului practicat în spaţiul european/internaţional.

Persoanele cu dizabilităţi muncesc la fel de bine, sau mai bine decât persoanele fără dizabilităţi la locul de muncă, din următoarele puncte de vedere:
•Loialitate (îşi schimbă foarte rar locul de muncă);
•Prezenţă (studiile arată ca absenteismul la locul de muncă în rândul persoanelor cu dizabilităţi este mai redus decât în rândul celor fără dizabilităţi);
•Performanţă (dacă li se asigură condiţiile necesare – adaptarea locului de muncă – pot obţine performanţe la fel de bune sau chiar mai bune decât alte persoane, datorită dorinţei de a-şi dovedi valoarea/competenţa şi de a-şi păstra locul de muncă, pe care de cele mai multe ori il obţin cu dificultate).